Lamartine (Alfons de) m. unul din cei mai mari poeți francezi, autorul Meditațiunilor poetice si al lui Jocelyn (1790-1869).

LAMARTINE [lamartín], Alphonse-Marie-Louis de PRÂT de (1790-1869), scriitor și om politic francez. Unul dintre inițiatorii poeziei romantice franceze. Elegii cu caracter filozofic („Meditații poetice”, „Noi meditații poetice”), poeme de inspirație religioasă („Armonii poetice și religioase”, „Jocelyn”, „Căderea unui înger”) remarcabile prin lirismul melancolic și meditativ, prin sinceritatea sentimentelor și perfecta corespondență dintre starea sufletească a poetului și natură. Romane autobiografice („Raphäel”, „Graziella”); un jurnal de călătorie în Orient. Lucrări istorice („Istoria girondinilor”, „Istoria revoluției de la 1848”). Ca om politic a fost inițial legitimist, apoi a devenit liberal moderat. Rol important în Revoluția din 1848; ministru de Externe în Guvernul provizoriu (1848), calitate în care i-a sprijinit pe revoluționarii din Principatele Române.