LAGOMORFE s. f. pl. ordin de mamifere rozătoare: iepurii. (< fr. lagomorphes)

lagomorfă s. f., pl. lagomorfe

LAGO- „iepure”. ◊ gr. lagos „iepure” > fr. lago-, it. id., engl. id. > rom. lago-. □ ~cefal (v. -cefal), adj., cu cap de iepure; ~morfe (v. -morf), s. f. pl., ordin de mamifere rozătoare de talie mijlocie, caracterizate prin prezența a două perechi de incisivi pe maxilar și a unei perechi pe mandibulă, cuprinzînd iepurii; ~stom (v. -stom), s. n., malformație congenitală în care buza superioară este crestată ca la iepure; sin. buză de iepure.

LAGOMÓRFE (< fr.; {s} gr. lagos „iepure” + morphe „formă”) s. f. pl. Ordin de mamifere având prima pereche de incisivi, pe ambele maxilare, cu creștere continuă. Prezintă fenomenul de cecotrofie (trecerea de două ori a alimentelor de-a lungul întregului tub digestiv). Au fost considerate multă vreme, datorită convergențelor anatomice, ca un subordin al ordinului rozătoarelor. Speciile actuale fac parte din două familii, una reprezentată de iepurii „șoareci” – pikas (Ochtona), care cuprinde 14 specii și o alta, care are 10 genuri, reprezentată în România prin iepurele de câmp (Lepus europeus – iepurele comun) și de vizuină (Oryctolagus cunniculus).