lagenă sf [At: ȘINCAI, HR. I, 168/27 / V: (rar) ~gană / Pl: ~ne / E: lat lagena, fr lagène] (Ltî; rar) 1 Carafă. 2 Ploscă. 3 (Arl) Vas antic cu gâtul lung și strâmt, în care se păstra vinul. 4 (Zlg) Mică prelungire a saculei la pești, la batracieni, la unele reptile și la păsări, care constituie, în scara evolutivă, începutul viitorului melc al urechii interne la vertebratele superioare.

LAGENĂ s.f. 1. Vas antic cu gîtul strîmt, în care se păstra vinul. 2. Mică prelungire a sacului la pești, care constituie în scara evolutivă începutul viitorului melc al urechii interne de la vertebratele superioare. [< lat. lagena, cf. fr. lagène].

LAGENĂ s. f. 1. vas antic cu gâtul strâmt, semănând a butelie, în care se păstra vinul. 2. mică prelungire a saculei la pești, care constituie, în scara evolutivă, începutul viitorului melc al urechii interne de la vertebratele superioare. (< lat. lagena, fr. lagène)

lagană² sf vz lagenă

lagenă s. f., g.-d. art. lagenei; pl. lagene

lagenă s. f., g.-d. art. lagenei; pl. lagene

lagenă s. f., g.-d. art. lagenei; pl. lagene

lagenă s.f. (înv.) ploscă, carafă.