2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LACERARE, lacerări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a lacera. – V. lacera.
LACERARE, lacerări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a lacera. – V. lacera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lacerare sf [At: DN3 / Pl: ~rări / E: lacera] (Liv) Rupere în bucăți Si: sfâșiere, (liv) lacerație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LACERARE s.f. Acțiunea de a lacera și rezultatul ei; lacerație. [< lacera].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LACERA, lacerez, vb. I. Tranz. (Livr.) A sfâșia, a rupe în bucăți. – Din fr. lacérer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LACERA, lacerez, vb. I. Tranz. (Livr.) A sfâșia, a rupe în bucăți. – Din fr. lacérer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lacera vt [At: PROT. – POP, N. D. / Pzi: ~rez / E: lat lacerare, fr lacérer] (Liv) A rupe în bucăți Si: a sfâșia.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LACERA vb. I. tr. (Liv.) A sfîșia, a rupe în bucăți. [< fr. lacérer, cf. lat. lacerare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LACERA vb. tr. a sfâșia, a rupe în bucăți. (< fr. lacérer, lat. lacerare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
lacerare s. f., g.-d. art. lacerării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
lacera vb., ind. prez. 1 sg. lacerez, 3 sg. și pl. lacerează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
lacerare, lacerărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a lacera. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: lacerație
etimologie:
- lacera DEX '09 DEX '98 DN
lacera, lacerezverb
etimologie:
- lacérer DEX '09 DEX '98 DN