2 definiții pentru labiopalatal
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LABIOPALATAL, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează cu ajutorul buzelor și prin atingerea dosului părții anterioare a limbii de vălul palatului. (< fr. labiopalatal)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
labiopalatal adj. m., pl. labiopalatali; f. sg. labiopalatală, pl. labiopalatale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: labiopalatal
labiopalatal adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: MDN '08, DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
labiopalatal, labiopalatalăadjectiv labiopalatală, labiopalatalesubstantiv feminin
- 1. (Consoană) care se articulează cu ajutorul buzelor și prin atingerea dosului părții anterioare a limbii de vălul palatului. MDN '00
etimologie:
- labiopalatal MDN '00