LĂTURÁLNIC, -Ă, lăturalnici, -ce, adj. Care este așezat, se află la o parte, la o margine; lateral; colateral; (despre drumuri, străzi etc.) izolat, dosnic; lăturaș. ♦ Fig. (Rar) Ocolit, tainic, ascuns. ♦ Fig. Incorect, necinstit. – Latură + suf. -alnic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

LĂTURÁLNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care este sau se află într-o parte; mărginaș; lateral. 2) (despre drumuri, străzi) Care trece prin locuri mai ferite. 3) peior. Care este condamnabil ca fiind necinstit. /latură + suf. ~alnic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

LĂTURÁLNIC adj. 1. v. mărginaș. 2. v. dosnic. 3. v. lateral. 4. v. secundar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

lăturálnic adj. m., pl. lăturálnici; f. sg. lăturálnică, pl. lăturálnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink