LĂTURÁȘ, -Ă, lăturași, -e, adj. 1. (Despre cai; adesea substantivat) Înhămat în afara hulubelor, la dreapta sau la stânga cailor dintre hulube. 2. (Rar) Lăturalnic, dosnic. – Latură + suf. -aș.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel_bufu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LĂTURÁȘ ~i m. Cal înhămat în afara hulubelor, la dreapta ori la stânga cailor de lângă oiște. /latură + suf. ~aș
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LĂTURÁȘ adj. v. ascuns, dosit, dosnic, ferit, izolat, lăturalnic, retras, singuratic, tainic, tăinuit.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LĂTURÁȘ s. (înv. și reg.) prăștiaș, (reg.) cetlăiaș, prăștier. (~ este calul înhămat în afara hulubelor.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LĂTURÁȘ s. v. cotoc, fofează, strajă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
lăturáș adj. m., s. m., pl. lăturáși; f. sg. lăturáșă, pl. lăturáșe
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LĂTURÁȘ, -Ă (‹ latură) adj., s. m. 1. Adj. (despre cai; și subst.) Înhămat în afara hulubelor, la dreapta sau la stânga calului (sau cailor) dintre hulube. 2. S. m. (La pl.; în Evul Mediu, în Moldova) Țărani dependenți de pe domeniile feudale, care îndeplineau prestații în muncă, natură și bani în folosul proprietarului. Spre deosebire de vecini, aveau dreptul la strămutare.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
lăturáș adj. n. v. plagal.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink