KIESELGÚR s. n. Rocă sedimentară silicioasă, formată prin depunerile cochiliilor unor alge microscopice monocelulare; diatomit, pămânțel. [Pr.: chiz-] – Din germ. Kieselgur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de catalin_caba | Semnalează o greșeală | Permalink

KIESELGÚR [pr.: kizelgurî n. Rocă silicioasă formată prin depunerea cochiliilor unor alge monocelulare. /< germ. Kieselgur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

KIESELGÚR [CHI-ZEL-] s. n. diatomit. (< germ. Kieselgur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

KIESELGÚR s. v. diatomit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

kieselgúr s. n. [kies- pron. germ. chiz-]
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

kieselgur, (engl.= kieselguhr), sin. → diatomit.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

KIESELGÚR s. n. v. kiselgur.
Sursa: Neoficial | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink