keratofakoproteză s. f. (med.) ◊ „Doar termenul îmi aparține [dr. Mircea Olteanu]. Această operație se mai face încă în două-trei centre din lume. Ea se referă la cazurile-limită în care transplantul de cornee în scop optic este ineficient, de exemplu, marii traumatizați [...] Este necesară păstrarea simțului luminos. În astfel de cazuri se recurge la implantarea între straturile corneei opace a unui suport confecționat din titan, în centrul căruia se introduce o lentilă de 65 dioptrii, care va înlocui atât corneea cât și cristalinul. De aici termenul de keratofakoproteză.” //format cu gr. keratos „cornee”//