justițiábilă s. f. (sil. -ți-a-), g.-d. art. justițiábilei; pl. justițiábile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

JUSTIȚIÁBIL, -Ă, justițiabili, -e, s. m. și f. Persoană care apare ca parte într-un proces, care trebuie să răspundă înaintea instanțelor judecătorești. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. justiciable.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

JUSTIȚIÁBIL ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care apare într-un proces judiciar, fiind obligată să răspundă în fața instanțelor. /<fr. justiciable
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

JUSTIȚIÁBIL, -Ă s.m. și f. Cel care apare ca parte într-un proces. [Pron. -ți-a-. / cf. fr. justiciable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

JUSTIȚIÁBIL, -Ă s. m. f. cel care apare ca parte într-un proces. (< fr. justiciable)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

JUSTIȚIÁBIL s. v. parte.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

justițiábil s. m. (sil. -ți-a-), pl. justițiábili
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink