JUNC, junci, s. m. Bou sau taur tânăr (între doi și trei ani) nepus la jug. – Lat. juvencus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

JUNC ~ci m. Bou sau taur tânăr, în vârstă de la doi până la trei ani. /<lat. juvencus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

JUNC s. (ZOOL.) mânzat, (Transilv. și Maram.) tuluc. (Carne de ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

junc (júnci), s. m. – Bou sau taur tînăr. – Mr. giuncu, megl. junc, istr. jungu. Lat. iŭvĕncus (Pușcariu 919; REW 4641; DAR), cf. it. giovenco, sicil., napol. jenku. – Der. juncă, s. f. (vacă tînără), care poate fi reprezentant al lat. iuvenca (Pușcariu 920; Candrea-Dens., 921); juncan, s. m. (junc mai mare), cu suf. -an. Cf. june, junice.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

junc s. m., pl. junci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink