JUBILIÁR, -Ă, jubiliari, -e, adj. De jubileu, făcut pentru un sau cu ocazia unui jubileu. ◊ An jubiliar = an în care are loc un jubileu. [Pr.: -li-ar] – Din jubileu (după fr. jubilaire).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

JUBILIÁR ~ă (~i, ~e) 1) (despre solemnități) Care are loc cu ocazia unui jubileu; propriu unui jubileu. Ediție ~ă. ◊ An ~ an în care se sărbătorește un jubileu. [Sil. -li-ar] /<fr. jubilaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

JUBILIÁR, -Ă adj. De (pentru) jubileu. ◊ An jubiliar = an în care se sărbătorește un jubileu. [Pron. -li-ar. / cf. fr. jubilaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

JUBILIÁR, -Ă adj. de, pentru jubileu. ♦ an ~ = an în care se sărbătorește un jubileu. (după fr. jubilaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

jubiliár adj. m. (sil. -li-ar), pl. jubiliári; f. sg. jubiliáră, pl. jubiliáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink