5 definiții pentru jubilativ

Explicative DEX

JUBILATIV, -Ă, jubilativi, -e, adj. (Rar) Triumfător, vesel. – Din jubila.

JUBILATIV, -Ă, jubilativi, -e, adj. (Rar) Triumfător, vesel. – Din jubila.

jubilativ, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: jubila] (Rar) 1 Triumfător. 2 Vesel. 3-7 De jubileu (1-5).

JUBILATIV, -Ă adj. (Rar) Triumfător, vesel, de jubilație. [Et. incertă].

Ortografice DOOM

jubilativ adj. m., pl. jubilativi; f. sg. jubilativă, pl. jubilative

Sinonime

jubilativ, -ă adj. jubilatoriu, triumfător. Avea pe față un aer jubilativ după ce a aflat că a câștigat concursul.

Intrare: jubilativ
jubilativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jubilativ
  • jubilativul
  • jubilativu‑
  • jubilati
  • jubilativa
plural
  • jubilativi
  • jubilativii
  • jubilative
  • jubilativele
genitiv-dativ singular
  • jubilativ
  • jubilativului
  • jubilative
  • jubilativei
plural
  • jubilativi
  • jubilativilor
  • jubilative
  • jubilativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jubilativ, jubilatiadjectiv

etimologie:
  • jubila DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.