23 de definiții pentru jitnicer

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JITNICER, jitniceri, s. m. (În Evul Mediu, în Moldova) Dregător care avea grijă de magaziile cu grâne ale Curții domnești. [Var.: jicnicer, jignicer s. m.] – Jitniță + suf. -ar.

jitnicer sm [At: LET. I, 344/24 / V: jâcn~, jicn~, jign~, (rar) ~ițar, ~ițariu / Pl: ~i / E: jitniță + -ar] (Înv; în Evul Mediu; în Principatele Române) 1-2 (Funcție de) dregător care avea grijă de magaziile cu grâne ale curții domnești. 3 Persoană care avea funcția de jitnicer (1).

JITNICER, jitniceri, s. m. (În evul mediu, în Moldova) Dregător care avea grijă de magaziile cu grâne ale curții domnești. [Var.: jicnicer, jignicer s. m.] – Jitniță + suf. -ar.

JITNICER, jitniceri, s. m. (Învechit; în țările romîne) Dregător care avea grijă de magaziile cu grîne ale curții domnești. Vasile Ghenea, mare vistiernic, și Georgie Bogdan, mare jitnicer, fuseseră... închiși. SADOVEANU, Z. C. 143. Ștefan și boierii se reped la zidul care înconjoară ograda, afară de... stolnicul Drăgan și jitnicerul Stavăr. DELAVRANCEA, A. 30. – Variante: jicnicer (NEGRUZZI, S. I 301), jignicer (ALECSANDRI, T. 1112) s. m.

JITNICER ~i m. înv. Boier de la curtea domnească care avea în grijă jitnițele. /jitniță + suf. ~ar

jitnicér m. (d. jitniță). Vechĭ. Boĭer maĭ mare peste hambarele domnuluĭ saŭ ale stăpîniriĭ: marele jitnicer, al doilea jitnicer. V. humelnic.

JICNICER s. m. v. jitnicer.

JIGNICER s. m. v. jitnicer.

jâcnicer[1] sm vz jitnicer corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

jignicer m.1. od. marele magaziner care strângea grâne pentru Curtea domnească și pentru cetățile turcești mărginașe; 2. rang da boierie. [Slav. JITNIČARŬ, intendent al grânarului].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

JIGNICER s. (IST.) clucer de arie.

Intrare: jitnicer
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jitnicer
  • jitnicerul
  • jitniceru‑
plural
  • jitniceri
  • jitnicerii
genitiv-dativ singular
  • jitnicer
  • jitnicerului
plural
  • jitniceri
  • jitnicerilor
vocativ singular
  • jitnicerule
  • jitnicere
plural
  • jitnicerilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jicnicer
  • jicnicerul
  • jicniceru‑
plural
  • jicniceri
  • jicnicerii
genitiv-dativ singular
  • jicnicer
  • jicnicerului
plural
  • jicniceri
  • jicnicerilor
vocativ singular
  • jicnicerule
  • jicnicere
plural
  • jicnicerilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jignicer
  • jignicerul
  • jigniceru‑
plural
  • jigniceri
  • jignicerii
genitiv-dativ singular
  • jignicer
  • jignicerului
plural
  • jigniceri
  • jignicerilor
vocativ singular
  • jignicerule
  • jignicere
plural
  • jignicerilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jâcnicer
  • jâcnicerul
plural
  • jâcniceri
  • jâcnicerii
genitiv-dativ singular
  • jâcnicer
  • jâcnicerului
plural
  • jâcniceri
  • jâcnicerilor
vocativ singular
  • jâcnicerule
  • jâcnicere
plural
  • jâcnicerilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jitnițar
  • jitnițarul
plural
  • jitnițari
  • jitnițarii
genitiv-dativ singular
  • jitnițar
  • jitnițarului
plural
  • jitnițari
  • jitnițarilor
vocativ singular
  • jitnițarule
  • jitnițare
plural
  • jitnițarilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jitnițariu
  • jitnițariul
plural
  • jitnițarii
  • jitnițariii
genitiv-dativ singular
  • jitnițariu
  • jitnițariului
plural
  • jitnițarii
  • jitnițariilor
vocativ singular
  • jitnițariule
plural
  • jitnițariilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jitnicer, jitnicerisubstantiv masculin

  • 1. în Evul Mediu Țările Române Dregător care avea grijă de magaziile cu grâne ale Curții domnești. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vasile Ghenea, mare vistiernic, și Georgie Bogdan, mare jitnicer, fuseseră... închiși. SADOVEANU, Z. C. 143. DLRLC
    • format_quote Ștefan și boierii se reped la zidul care înconjoară ograda, afară de... stolnicul Drăgan și jitnicerul Stavăr. DELAVRANCEA, A. 30. DLRLC
    • diferențiere Boier de la curtea domnească care avea în grijă jitnițele. NODEX
    • 1.1. Persoană care avea funcția de jitnicer. MDA2
etimologie:
  • Jitniță + sufix -ar. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.