JIGÓDIE, jigodii, s. f. Boală infecțioasă, de natură virotică, a câinilor tineri, care se manifestă prin tulburări generale, atrofia mușchilor etc. (și se termină cu moartea animalului). ◊ Câine jigărit; potaie, javră, jigăraie. ◊ P. ext. Animal, lighioană, jiganie. – Cf. magh. zsigora.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

JIGÓDIE ~i f. 1) Boală infecțioasă a câinilor tineri, de cele mai multe ori letală, manifestată prin atrofia mușchilor și tulburări generale. 2) pop. fam. Câine jigărit, care trezește milă și repulsie; javră; jigăraie; potaie; cotarlă. 3) fam. Animal sălbatic (fioros); dihanie; jivină; jiganie; lighioană. [G.-D. jigodiei; Sil. -di-e] /cf. ung. zsigora
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

JIGÓDIE s. v. javră.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

JIGÓDIE s. v. boala lui carré.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

jigódie s. f. (sil. -di-e), art. jigódia (sil. -di-a), g.-d. art. jigódiei; pl. jigódii, art. jigódiile (sil. -di-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

jigodie, jigodii s. f. (peior.) om lipsit de caracter.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

jigodie penală expr. (deț.) om care nu se ține de cuvânt / care nu-și respectă angajamentele.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink