JICLÓR, jicloare, s. n. Parte a carburatorului, de forma unui dop, cu un orificiu care dozează debitul de combustibil necesar formării amestecului carburant la motoarele cu ardere internă. – Din fr. gicleur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

JICLÓR ~oáre n. (la motoarele cu ardere internă) Element al carburatorului sub forma unui tub cu unul sau mai multe orificii prin care se pulverizează în carburator debitul de combustibil necesar. [Sil. ji-clor] /<fr. gicleur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

JICLÓR s.m. Tub prevăzut cu unul sau mai multe orificii calibrate, prin care se pulverizează combustibil în carburator. [< fr. gicleur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

JICLÓR s. n. tub prevăzut cu unul sau mai multe orificii calibrate, prin care se pulverizează combustibil în carburator. (< fr. jicleur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

jiclór s. n. (sil. -clor), pl. jicloáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink