JELÍT1 s. n. Faptul de a (se) jeli. – V. jeli.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JELÍT2, -Ă, jeliți, -te, adj. Deplâns, compătimit; întristat, trist. – V. jeli.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JELÍT s. v. văitat.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
jelít s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JELÍ, jelesc vb. IV. 1. Refl. A se plânge, a se văita; a se tângui, a se căina, a se jelui (1). 2. Tranz. și intranz. A boci un mort. 3. Tranz. A deplânge, a compătimi; a regreta. – Din sl. žaliti.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A JELÍ ~ésc 1. tranz. 1) (morți) A plânge cu jale conform ritualului; a boci. 2) (persoane) A trata cu compasiune; a compătimi; a deplora; a deplânge; a căina. 3) (fapte sau acțiuni) A îndura cu greu, fiind cuprins de regret; a regreta. 2. intranz. rar A plânge un mort; a boci. /<sl. žaliti
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE JELÍ mă ~ésc intranz. A-și împărtăși neplăcerile, jeluindu-se cuiva; a se tângui; a se plânge; a se căina; a se jelui. /<sl. žaliti
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JELÍ vb. 1. v. boci. 2. v. văita.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JELÍ vb. v. căi, căina, compătimi, deplânge, plânge, pocăi, regreta.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
jelí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jelésc, imperf. 3 sg. jeleá; conj. prez. 3 sg. și pl. jeleáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink