JARTIÉRĂ, jartiere, s. f. Accesoriu de imbrăcăminte, confecționat dintr-o panglică de elastic care menține ciorapul întins pe picior; jartea, calțavetă. ♦ Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzute la un capăt cu un dispozitiv special pentru fixat ciorapii. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. jarretière.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JARTIÉRĂ ~e f. Accesoriu de îmbrăcăminte femeiască, în formă de bandă elastică, care ține ciorapul întins pe picior. [Sil. -ti-e-] /<fr. jarretière
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JARTIÉRĂ s.f. Obiect accesoriu de îmbrăcăminte confecționat din elastic, care ține ciorapul întins pe picior. ♦ Fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, prevăzut cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii. [Pron. -ti-e-. / < fr. jarretière].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JARTIÉRĂ s. f. obiect accesoriu de îmbrăcăminte, din elastic, care ține ciorapul întins pe picior. ◊ fiecare dintre bucățile de elastic ale unui portjartier, cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii. (< fr. jarretière)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JARTIÉRĂ s. (Mold.) calțavetă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
jartiéră s. f. (sil. -ti-e), g.-d. art. jartiérei; pl. jartiére (și jaretiéră in îmbinarea Ordinul Jaretierei)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
JARTIERĂ (Foarte nobilul ordin al Jartierei). Ordin cavaleresc englez înființat de Eduard III în 1348, format din 24 de cavaleri, regele, marele maestru al ordinului, și prințul de Wales. La această demnitate au acces și femeile. Este conferit uneori și anumitor personalități străine.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink