janc, jancúri, s.n. (înv.) legătură.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

janc (-curi), s. n. – Șiret, panglică, legătură. Germ. Senkel, prin intermediul pol. zankiel. Sec. XVII, rar și înv. – Der. jencui, vb. (a transplanta, a răsădi), înv. numai la Dosoftei.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink