2 intrări
21 de definiții

Explicative DEX

JACAȘ, jacași, s. m. (Reg.) Om jefuitor, hrăpăreț. [Var.: jăcaș s. m.] – Jac2 + suf. -aș.

JACAȘ, jacași, s. m. (Reg.) Om jefuitor, hrăpăreț. [Var.: jăcaș s. m.] – Jac2 + suf. -aș.

jacaș, ~ă smf, a [At: LET. II, 365/18 / V: jăc~ / Pl: ~i, ~e / E: jac2 + -aș] 1-2 (Îrg) (Om) hrăpăreț.

jacáș s.m. (reg.) Om care jefuiește; om care este hrăpăreț. • pl. -i. și jăcăș s.m. /jac2 + -aș.

JACAȘ, jacași, s. m. (Mold.) Jefuitor, prădător, hrăpăreț. Jacaș fiind de moarte, A luat pelea de pe sărman. ALECSANDRI, T. 548. ◊ (Adjectival) Nu mi s-au spurcat auzul cu zădarnici măguliri Ca să dobîndesc iubirea jacașelor stăpîniri. CONACHI, P. 49.

JACÁȘ, jacași, s. m. (Reg.) Om jefuitor, hrăpăreț. [Var.: jăcáș s. m.] – Din jac + sut. -aș.

jácaș, -ă adj. (d. jac). Est. Jăfuitor, rapace. V. zăcaș.

JĂCAȘ s. m. v. jacaș.

JĂCAȘ s. m. v. jacaș.

jăcaș sm, a vz jacaș

jăcaș s.m. v. jacaș.

JĂCAȘ sm. Mold. Jefuitor: Cel care, ~ fiind de moarte, A luat pielea de pe sărman (ALECS.) [jac].

jăcaș m. Mold. jăfuitor: jăcaș fiind de moarte AL.

Ortografice DOOM

jacaș/jăcaș (reg.) s. m., pl. jacași/jăcași

jacaș v. jăcaș

!jăcaș (reg.) s. m., pl. jăcași

jăcaș v. jacaș

jăcaș/ jacaș s. m., pl. jăcași/ jacași

Sinonime

jacaș s.m. (reg.) v. Jefuitor. Prădător. Spoliator.

JĂCAȘ s. v. jefuitor, prădător.

jăcaș s. v. JEFUITOR. PRĂDĂTOR.

Arhaisme și regionalisme

JACAȘ s.m. (Mold.) Hoț tîlhar..JacașNCCD.Jăcașii lor și până la Rodostoc ... au agiuns. ; cf. CANTEMIR, HR. ; cf. PSEUDO-AMIRAS (gl.); NECULCE. Etimologie: JAC + -aș. Cf. hânsar (1), lotru

JĂCAȘ s.m. (Mold.) Hoț, tîlhar. Jacaș. NCCD (gl.). Jăcașii lor și pînă la Rodostos . . . au agiuns. CANTEMIR, HR.: cf. PSEUDO-AMIRAS (gl.); NECULCE. Etimologie: jac + suf. -aș. Vezi și jac, jăcui, jăcuire. Cf. h î n s a r (1), l o t r u.

Intrare: jacaș
jacaș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: jăcaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jăcaș
  • jăcașul
  • jăcașu‑
plural
  • jăcași
  • jăcașii
genitiv-dativ singular
  • jăcaș
  • jăcașului
plural
  • jăcași
  • jăcașilor
vocativ singular
  • jăcașule
  • jăcașe
plural
  • jăcașilor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jacaș
  • jacașul
  • jacașu‑
plural
  • jacași
  • jacașii
genitiv-dativ singular
  • jacaș
  • jacașului
plural
  • jacași
  • jacașilor
vocativ singular
  • jacașule
  • jacașe
plural
  • jacașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jăcaș, jăcașisubstantiv masculin

  • 1. regional Om jefuitor, hrăpăreț. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Jacaș fiind de moarte, A luat pelea de pe sărman. ALECSANDRI, T. 548. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Nu mi s-au spurcat auzul cu zădarnici măguliri Ca să dobîndesc iubirea jacașelor stăpîniri. CONACHI, P. 49. DLRLC
etimologie:
  • Jac + -aș. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.