2 definiții pentru izvorar
Explicative DEX
izvorar sm [At: COSTINESCU / Pl: ~i / E: izvor + -ar] (Înv) Meșter care găsește izvoare pentru puțuri.
Arhaisme și regionalisme
izvorar, izvorari, s.m. (înv.) meșter de găsit izvoarele pentru puțuri.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: izvorar
izvorar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)