IZOPÓD, izopode, s. n. (La pl.) Ordin de crustacee care au un segment toracic unit cu capul și șapte segmente toracice libere, fiecare cu câte o pereche de picioare identic conformate; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. isopode.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

IZOPÓD ~e n. 1) la pl. Familie de crustacee cu șapte segmente toracice, fiecare având câte o pereche de picioare. 2) Crustaceu din această familie. /<fr. isopodes
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

izopód s. n., pl. izopóde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IZOPÓDE s.n.pl. Ordin de crustacee care au toracele format din șapte segmente libere, la fiecare fiind atașată câte o pereche de picioare; (la sg. izopod) animal din acest ordin. [Var. isopode s.n.pl. / < fr. isopodes].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IZOPÓDE s. n. pl. ordin de crustacee acvatice sau terestre cu toracele din șapte segmente libere, la fiecare având atașate câte o pereche de picioare. (< fr. isopodes)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

*isopód, -ă adj. (vgr. ísos, egal, și pûs, podós, picĭor. V. ahtapod, antipod. Zool. Care are toate picĭoarele asemenea. – Și izo- (după fr.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*izomér, izomórf, izopód, izoscél, izotér, izotérm, V. iso-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink