IZOCEFALÍE s. f. principiu compozițional în pictura bizantină potrivit căruia toate capetele personajelor dintr-un tablou erau prezentate la aceeași înălțime, indiferent de planuri, atitudini și talie. (< fr. isocéphalie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink