2 definiții pentru iusdănit
Explicative DEX
iusdănit, ~ă a [At: ZANNE, P. IV, 475 / Pl: ~iți, ~e / E: ns cf iujdă] (Reg; îe) A fi ~ de mă-sa A avea ghinion în toate.
Arhaisme și regionalisme
iusdănit, iusdănită, adj. (reg.) nenorocit (de cineva).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: iusdănit
iusdănit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)