ISPRĂVNICÉL, isprăvnicei, s. m. Subaltern al vătafului care supraveghea munca argaților unei moșii. – Ispravnic + suf. -el.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ISPRĂVNICÉL s. (IST.) vătășel, (reg.) fecior boieresc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ISPRĂVNICÉL s. v. subprefect.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

isprăvnicél s. m., pl. isprăvnicéi, art. isprăvnicéii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

isprăvnicél m., pl. eĭ (d. ispravnic). Vătăjel, logofăt, martalog, mic funcționar care supraveghează lucrătoriĭ la moșie. – În vest isprămnicel.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink