ISPRĂVNICEÁSĂ, isprăvnicese, s. f. Soția ispravnicului. – Ispravnic + suf. -easă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ISPRĂVNICEÁSĂ ~ése f. înv. Soție a ispravnicului. /ispravnic + suf. ~easă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

isprăvniceásă s. f., g.-d. art. isprăvnicései; pl. isprăvnicése
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

isprăvniceásă f., pl. ese. Nevastă de ispravnic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink