IREMEDIÁBIL, -Ă, iremediabili, -e, adj. Care nu se poate remedia, îndrepta; neremediabil; care este fără leac. ♦ (Adverbial) Cu desăvârșire, categoric, definitiv. [Pr.: -di-a-] – Din fr. irrémédiable, lat. irremediabilis.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IREMEDIÁBIL1 adv. În mod definitiv; pentru totdeauna. [Sil. -di-a-] /<fr. irrémédiable, lat. irremédiabilis
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IREMEDIÁBIL2 ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi remediat; de neîndreptat; ireparabil; irecuperabil. [Sil. -di-a-] /<fr. irrémédiable, lat. irremédiabilis
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IREMEDIÁBIL, -Ă adj. De neremediat, de nevindecat, de neîndreptat; fără leac. [Pron. -di-a-. / cf. fr. irrémédiable].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IREMEDIÁBIL adj. care nu se poate remedia, îndrepta. ◊ (adv.) cu desăvârșire, definitiv. (< fr. irrémédiable, lat. irremediabilis)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IREMEDIÁBIL adj., adv. 1. adj. v. ireparabil. 2. adv. definitiv, irevocabil. (Un lucru ~ pierdut.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Iremediabil ≠ remediabil
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
iremediábil adj. m. remediabil
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*iremediábil, -ă adj. (lat. ir-re-med-iabilis. V. i-med-icabil). Care nu se poate remedia (vindeca), incurabil: boală iremediabilă. Fig. Ireparabil: nenorocire iremediabilă. Adv. În mod iremediabil: bolnav iremediabil perdut [!].
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink