3 definiții pentru irează
Explicative DEX
irează sf [At: JIPESCU, O. 155 / Pl: ~eze / E: cf ires] (Îrg) 1 Ființă anormală. 2-3 (Pex) Om de nimic (făcător de rele).
ireáză f., pl. eze (d. irez). Munt. Fam. Persoană slabă și urîtă: o față ca de irează, mototolită în zbîrciturĭ (CL. 1920, 521) o irează de copil, de femeĭe. – Și iroază. V. ĭazmă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
irează s.f. (reg.) 1. stârpitură, ființă anormală. 2. om de nimic, secătură, aducător de rele, pramatie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: irează
irează substantiv feminin
| substantiv feminin (F12) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||