6 definiții pentru irat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

irat sn [At: (a. 1806) URICARIUL V, 49/12 / V: e~, ha~ / E: tc irad] (Tcm; iuz) 1 Venit al domnului de pe urma dărilor încasate. 2 (Pgn) Venit. 3 (Spc) Impozit. corectat(ă)

irat n. od. venit domnesc: ludele și celelalte iraturi ale stăpânirii FIL. [Turc. IRAD, venit].

irát n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] irad). L. V. Venit al statuluĭ, maĭ ales din birurĭ (Beld. 2465 și 3950). – Și erat și haĭrat. V. ghelir.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

irat (iraturi), s. n. – Venit al domnitorului. Tc. irad (Șeineanu, III, 71; DAR). Sec. XVIII, înv.

Intrare: irat
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • irat
  • iratul
  • iratu‑
plural
  • iraturi
  • iraturile
genitiv-dativ singular
  • irat
  • iratului
plural
  • iraturi
  • iraturilor
vocativ singular
plural
hairat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)