IONOMÉTRU, ionometre, s. n. (Fiz.) Instrument pentru determinarea intensității unei radiații radioactive. [Pr.: i-o-] – Din fr. ionomètre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IONOMÉTRU s.n. (Fiz.) Instrument pentru determinarea intensității unei radiații ionizate. ♦ Instrument pentru determinarea concentrației în ioni de hidrogen a unei soluții. [< fr. ionomètre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IONOMÉTRU s. n. 1. instrument pentru determinarea intensității unei radiații ionizate. 2. aparat cu care se determină concentrația în ioni de hidrogen a unei soluții. (< fr. ionomètre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ionométru s. n. (sil. i-o-, -tru), art. ionométrul; pl. ionométre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink