IÓLĂ, iole, s. f. Ambarcație sportivă îngustă și ușoară, cu o velă prinsă de un catarg, condusă de o singură persoană. – Din fr. yole.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IÓLĂ ~e f. Ambarcație sportivă de dimensiuni mici, condusă de o persoană cu ajutorul unei singure vele. [G.-D. iolei; Sil. io-lă] /<fr. yole
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IÓLĂ s.f. Ambarcație cu vâsle sau cu pânze, strâmtă, lungă și ușoară, larg răspândită în concursurile de iahting. ♦ Ambarcație cu doi arbori, folosită pentru pescuit. ♦ Barcă cu două, patru sau șase rame, folosită de nave în diferite scopuri. [Pron. io-. / cf. fr. yole, sp. yola, engl. Yawl, norv. jol].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IÓLĂ1 s. f. ambarcație de sport strâmtă, lungă și ușoară, cu o singură velă, condusă de o singură persoană. ◊ ambarcație cu doi arbori, pentru pescuit. ◊ barcă cu două, patru sau șase rame, folosită de nave în diferite scopuri. (< fr. yole)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
-IÓLĂ2 suf. „diminutival”. (< fr. -iole, cf. lat. -iola)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
iólă s. f. (sil. io-), g.-d. art. iólei; pl. ióle
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Iole, fiica lui Eurytus, regele Oechaliei. A fost iubită de către Heracles și, după moartea eroului, s-a căsătorit cu Hyllus, fiul acestuia (v. și Heracles). Iole a constituit obiectul geloziei Deianirei și a fost, indirect, motivul morții tragice a eroului (v. și Deianira).
Sursa: Mitologic
(1969)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink