Ioil m. unul din micii profeți evrei, contemporan cu Ieremia (sec. VII a. Cr.).

Ioil (sec. 5 î. Hr.), unul dintre cei 12 proroci mici ai poporului evreu. ♦ Carte a Vechiului Testament, scrisă de profetul Ioil (4 cap.), în care se prezice pustiirea lui Iuda, se fac îndemnuri la pocăință și se prevede judecata neamurilor și mântuirea lui Iuda. Este sărbătorit la 19 octombrie.

IOIL ebr. 1. – eg. (Cat; Dm; Băl III); -evici, Jurj (Mih 22); Ioelă pren. ard. (CO 59); cu afer.: Oilești cătun Bz. 2. Iilu, popa (Ard II 155). 3. Ioica, popa (Cat; 16 B III 321). 4. Iole, 1630 (Paș).