INVOLUÁT, -Ă, involuați, -te, adj. Care s-a întors la stadiul anterior, care a regresat. [Pr.: – lu-at] – V. involua.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INVOLUÁ, involuez, vb. I. Intranz. A se întoarce de la o stare sau o formă superioară de dezvoltare la una inferioară; a regresa, a decădea. [Pr.: -lu-a] – Din involuție.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A INVOLUÁ ~éz intranz. A reveni la o stare anterioară (scăzând în cantitate, calitate, intensitate etc.); a da înapoi. /Din involuție
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INVOLUÁ vb. intr. a se întoarce de la o stare sau formă superioară de dezvoltare la una inferioară; a regresa, a decădea. (< involuție)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

involuá vb., ind. prez. 1 sg. involuéz, 3 sg. și pl. involueáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink