17 definiții pentru inutilitate

din care

Explicative DEX

INUTILITATE s. f. Lipsă de utilitate; neutilitate, zădărnicie. – Din fr. inutilité, lat. inutilitas, -atis.

INUTILITATE s. f. Lipsă de utilitate; neutilitate, zădărnicie. – Din fr. inutilité, lat. inutilitas, -atis.

inutilitate sf [At: VLAHUȚĂ, D. 172 / Pl: ~tăți / E: fr inutilité, lat inutilitas, -atis] 1 Lipsă de utilitate Si: neutilitate, zădărnicie. 2-4 Lucru, vorbă, faptă de prisos.

INUTILITATE, inutilități, s. f. Însușirea de a fi inutil; zădărnicie. Scrîșnea de inutilitatea deșertei lui revolte. VLAHUȚĂ, O. AL. II 104.

INUTILITATE, inutilități s. f. Însușirea de a fi inutil; zădărnicie. – Fr. inutilité, (lat. lit. inutilitas, -atis).

INUTILITATE s.f. Zădărnicie; netrebuință. [Cf. lat. inutilitas, fr. inutilité].

INUTILITATE s. f. zădărnicie; netrebuință. (< fr. inutilité, lat. inutilitas)

INUTILITATE ~ăți f. Caracter inutil; lipsă de utilitate. [G.-D. inutilității] /<fr. inutilité, lat. inutilitas, ~atis

inutilitate f. 1. caracterul celor inutile; 2. pl. lucruri, vorbe nefolositoare.

*inutilitáte f. (lat. in-utílitas, -átis). Lipsă de utilitate. Pl. Lucrurĭ inutile: cîte inutilitățĭ îs în casele unora!

*UTILITATE sf. = FOLOS: literatura este o lucrare de ~ pipăită (CAR.) C. INUTILITATE, NEUTILITATE [lat.].

Ortografice DOOM

inutilitate (desp. i-nu-/in-u-) s. f., g.-d. art. inutilității corectat(ă)

!inutilitate (i-nu-/in-u-) s. f., g.-d. art. inutilității corectat(ă)

inutilitate s. f. (sil. mf. in-), g.-d. art. inutilității

Sinonime

INUTILITATE s. 1. v. zădărnicie. 2. v. deșertăciune. 3. deșertăciune, nimic, nimicnicie, zădărnicie, (înv.) mișelie, nimicie. (Psalmistul afirmă că totul e ~.) 4. (livr.) redundanță. (~ unor cuvinte din text.)

INUTILITATE s. 1. ineficacitate, ineficiență, zădărnicie, (rar) superfluență, superfluitate, (înv.) netrebnicie, (fig.) sterilitate. (~ discuțiilor.) 2. deșertăciune, zădărnicie, (rar) zadar. (~ unei acțiuni.) 3. deșertăciune, nimic, nimicnicie, zădărnicie, (înv.) mișelie, nimicie. (Psalmistul afirmă că totul e ~.)

INUTILITATE. Subst. Inutilitate, futilitate (livr.), neutilitate, superfluitate (rar); nefolosință; nonvaloare; zădărnicie, deșertăciune, zadar (rar); surplus, prisos, plus, excedent, prisosință, prisoseală (pop.), prisosire (rar); redundanță; neeficiență, ineficacitate, sterilitate (fig.). Adj. Inutil, futil (livr.), superfluu, nefolositor, oțios (livr.), inutilizabil, neutilizabil, impracticabil, de neîntrebuințat, fără importanță, neimportant, neînsemnat, neglijabil, fără (nici un) rost; de prisos, în plus, prisositor (înv.), excedentar; redundant; ineficace, neeficient, neproductiv, infructuos, fără efect, steril (fig.), zadarnic, van (livr.), deșert (fig.); inoperant (rar). Lipsit de sens, absurd, fără finalitate. Stricat, uzat, perimat, părăginit, demodat, învechit, reformat, scos la reformă, scos din uz, bun de aruncat, rebutat; a cincea roată la căruță, bun de lapte ca iepurele, cruce lîngă biserică. Vb. A fi inutil, a fi nefolositor, a nu fi de (nici un) folos, a nu se utiliza, a nu servi la nimic, a fi inutilizabil, a nu sluji (la nimic), a nu ajuta (la nimic), a nu avea nici un rost, a fi fără folos, a fi fără sens, a fi fără noimă, a fi în plus, a exceda (livr.), a avea nevoie ca de a cincea roată la căruță; a nu produce, a nu aduce foloase, a nu rodi, a fi neproductiv; a nu se potrivi, a nu se nimeri, a fi inoportun; a fi bun de aruncat. A se învechi, a se perima, a se demoda, a ieși din modă, a deveni inutil, a cădea în desuetudine, a se părăgini. A face un lucru inutil, a căra apă la puț (la fîntînă), a căra apă cu ciurul, a căra apă în Dunăre, a căra lemne la pădure; a se bate cu morile de vînt, a căuta după ziua de ieri, a căura iepuri în biserică, a umbla după borta vîntului, a bate cu burete piron în perete, a aduce pămînt din vale în deal. Adv. (În mod) inutil (nefolositor); zadarnic, fără rost, fără folos, fără sens, fără noimă, în zadar, degeaba, în van, în deșert, în pustiu, de cîntecul cucului, de florile mărului. V. exagerare, lipsă de importanță, saturație.

Antonime

Inutilitate ≠ utilitate

Intrare: inutilitate
inutilitate substantiv feminin
  • silabație: i-nu-, in-u- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inutilitate
  • inutilitatea
plural
  • inutilități
  • inutilitățile
genitiv-dativ singular
  • inutilități
  • inutilității
plural
  • inutilități
  • inutilităților
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inutilitate, inutilitățisubstantiv feminin

  • 1. Lipsă de utilitate; netrebuință. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: zădărnicie antonime: utilitate
    • format_quote Scrîșnea de inutilitatea deșertei lui revolte. VLAHUȚĂ, O. A. III 104. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.