INTROSPECTÍV, -Ă, introspectivi, -e, adj. Care se folosește de introspecție, bazat pe introspecție, care ține de introspecție, care se referă la introspecție. – Din fr. introspectif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INTROSPECTÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de introspecție; propriu introspecției. [Sil. in-tro-spec-] /<fr. introspectif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INTROSPECTÍV, -Ă adj. Referitor la introspecție; bazat pe introspecție. [Cf. fr. introspectif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INTROSPECTÍV, -Ă adj. bazat pe introspecție. (< fr. introspectif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

introspectív adj. m. (sil. mf. -spec-), pl. introspectívi; f. sg. introspectívă, pl. introspectíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink