intrată sf vz intradă

INTRATĂ s.f. v. intradă.

INTRADĂ, intrade, s. f. Introducere în ritm de marș a unei compoziții muzicale din sec. XVI-XVII; p. gener. scurtă uvertură. – Din it. entrata, germ. Intrade, engl. intrada.

intradă sf [At: DN³ / Pl: ~de / E: ger Intrade, it intrata] 1 Parte introductivă, în ritm de marș, a unei compoziții muzicale din sec. XVI-XVII. 2 (Pgn) Scurtă uvertură a unei compoziții muzicale ciclice. 3 Parte intermediară între două dansuri.

intrat², ~ă [At: (a. 1803) URICARIUL IV, 149/4 / V: (înv) în- / Pl: ~ați, ~e / E: intra] 1 a Care a trecut din afară înăuntru. 2 a Care a trecut dintr-un loc deschis într-un loc închis. 3 a Care are permisiunea de a intra. 4 a Care are posibilitatea de a intra. 5 a Care are dreptul de a intra. 6 a (Înv) Care s-a apropiat de cineva. 7 a Care a început să frecventeze o societate. 8 a (Îla) ~ în pământ Mort. 9 a (Îal) Dispărut². 10 a (Îla) ~ în mănăstire Călugărit². 11 a (Îla) ~ în spital Internat². 12 a Introdus². 13 a Forțat să încapă în ceva. 14-15 a Care s-a asociat cu cineva (în scopul săvârșirii unei fapte reprobabile). 16 a Care a îmbrățișat o profesie. 17 a (Îs) ~ la stăpân Care s-a angajat în serviciul cuiva. 18 a Care s-a amestecat într-o afacere. 19 a (Îs) ~ în gura satului (sau lumii) Care dă prilej de bârfe. 20 a Care își începe participarea la ceva. 21 a Care s-a implicat în ceva. 22 a (Îs) ~ în vorbă (sau în discuție) Care a început o conversație cu cineva. 23 a (Îs) ~ în serviciu Angajat într-un post. 24 a (Îas) Care începe efectuarea unei gărzi într-un spital sau într-o unitate militară. 25 a (Jur; d. legi, regulamente; îs) ~ în vigoare Care începe să fie pus în aplicare. 26-27 a (Îs) ~ în război (sau în luptă) Care a început (ostilitățile sau) participarea la un război. 28 a Aderat² la o organizație, la o asociație. 29 a (D. un obiect ascuțit) Înfipt în ceva. 30 a (D. idei) Pătruns în conștiință. 31 a Care s-a strecurat într-un spațiu închis. 32 a Care a ajuns undeva. 33 a (Jur; îs) ~ în posesie Care a obținut proprietatea și dreptul de folosință asupra unui obiect. 34 a (Îs) ~ în sânge Care s-a transformat în act reflex. 35 a (Mat; înv; d. numere) Care se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr. 36 a (D. materiale) Care este necesar într-o anumită proporție sau cantitate pentru obținerea unui produs. 37 a (D. materiale textile; îs) ~ la apă Care s-a micșorat după spălat. 38 a Care aparține la ceva. 39 a Introdus într-o rubrică. 40 a (Fin; d. bani) Înscris la rubrica de credit. 41 sfp (Ctb; rar; îoc ieșite) Hârtii, acte sau scrisori sosite la un oficiu, instituție etc. 42 a (Fin; d. bani) Adunat într-un cont. 43 a (D. informații) Preluat în memoria calculatorului. 44 a (D. armate) Care a ocupat un teritoriu străin. 45-46 smf, a (Candidat) care a trecut examenul de admitere. 47-48 smf, a (Candidat) care a ocupat un loc într-o unitate de învățământ.

întrat², ~ă a vz intrat²

întrat¹ sn vz intrat¹

INTRADĂ, intrade, s. f. Introducere în ritm de marș a unei compoziții muzicale în sec. XVI-XVII; p. gener. scurtă uvertură. – Din it. entrata, germ. Intrade, engl. intrada..^[1]

INTRAT², -Ă, intrați, -te, adj. (În expr.) Intrat la apă = (despre țesături) care s-a micșorat în urma spălatului; (fig.; despre oameni) cocîrjat, gîrbovit, pipernicit. Trecătorii puteau vedea un moșneag micuț, intrat la apă și scofîlcit. CARAGIALE, O. I 351. ♦ (Substantivat, f. pl., în contabilitate) Materiale înregistrate în patrimoniul unei instituții. V. ieșit.

INTRADĂ s.f. 1. Parte introductivă a unei compoziții muzicale ciclice. 2. Trecerea de la un număr la altul la dans. [Var. intrată s.f. / < it. intrata – apariție, intrare în scenă, cf. germ. Intrade].

intradă s. f., g.-d. art. intradei; pl. intrade

!intradă s. f., g.-d. art. intradei; pl. intrade

intradă s. f., pl. intrade^[1]

intrada (cuv. în it. veche „intrare”) 1. Piesă festivă în ritm de marș*, scrisă în stil omofon (v. omofonie) și care, în sec. 16-17, servea drept introducere unor opere*, oratorii* sau deschidea banchetele, balurile, procesiunile. A fost cultivată în Italia, Franța, Anglia și, cu timpul, s-a constituit în piesă independentă (vezi culegerea de 28 de i. a lui Alessandro Orologio, 1597). 2. Componentă a suitei* de dansuri a școlii germ. de la începutul sec. 17. E de obicei plasată la începutul lucrării V. simfonia (II). 3. În sec. 18 și începutul celui următor, termenul a continuat să fie folosit sporadic pentru a desemna scurte uverturi*: Gluck, Alcesta; Mozart, Bastien și Bastienne; Beethoven, Bătălia de la Vittoria. Sin.: it. entrata; echiv. sp. entrada; germ. Intrade, Eingang; fr. entrée*.