INTRÁRE, intrări, s. f. 1. Acțiunea de a intra și rezultatul ei; loc (special amenajat) prin care se trece din afară înăuntru; permisiune, încuviințare (de a intra2); intrat. ♦ Partea de la început a unei localități, a unei suprafețe circumscrise etc. 2. Momentul intervenției unei voci, a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente în desfășurarea unei acțiuni muzicale. 3. Stradă mică (înfundată la un capăt); fundătură. 4. (Cont.) Valoare care se înregistrează în patrimoniul unei instituții sau întreprinderi; încasare. 5. Înregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o instituție. 6. (Electron.) Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un semnal este introdus în acestea; input (1). 7. (Inform.) Ansamblul influențelor, informațiilor care parvin unui sistem (organism, mecanism) și răspunsul unui element sau al întregului sistem la acestea; input (2). [Var.: (pop.) întráre s. f.] – V. intra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INTRÁRE ~ări f. 1) Loc special pe unde se intră (într-o clădire, localitate etc.). 2) Parte de la început a unei activități. 3) Dată a înregistrării hârtiilor oficiale venite de undeva la o instituție, întreprindere etc. 4) cont. Valoare care se înregistrează la venitul unei întreprinderi sau instituții. 5) Moment de intervenție a unui instrument, a unui grup de instrumente sau a unei voci pe parcursul executării unei bucăți muzicale. [G.-D. intrării] /v. a intra
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INTRÁRE s. 1. venire. (După ~ lui în casă.) 2. (BIS.; n. pr.) Intrarea în biserică = (pop.) vovedenie. 3. v. băgare. 4. acces. (Pe unde e ~ în uzină?) 5. (concr.) ușă. (Ne așteptau cu toții la ~.) 6. (concr.) v. alee. 7. v. pătrundere. 8. v. angajare. 9. v. aderare. 10. pătrundere, trecere. (~ cuvântului în limba literară.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Intrare ≠ ieșire
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
intráre s. f., g.-d. art. intrării; pl. intrări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
intráre f. Acțiunea de a intra: intrarea în această sală e oprită. Acțiunea de a intra triunfal [!]: intrarea unuĭ învingător într´un oraș. Locu pe unde se intră: l-am întîlnit la intrarea teatruluĭ. Vestibul, tindă: a-țĭ lăsa galoșiĭ la intrare. Stradă mică spre o grădină (ca spre Cișmigiŭ, în București). Dreptu de a intra, de a asista: a avea intrarea liberă la teatru. Primele mîncărĭ servite la prînz și considerate ca început al prînzuluĭ (fr. entrée). Fig. Debut, introducere: acest artist șĭ-a făcut o intrare strălucită în lume. Intrarea în biserică (a Maĭciĭ Domnuluĭ), o sărbătoare ortodoxă la 21 Novembre [!] (Ovidenia). – În nord întrare.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INTRÁ2, íntru, vb. I. Intranz. I. (Despre ființe) 1. A trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga. ◊ Expr. A intra în spital = a se interna. (Parcă) a intrat în pământ = a dispărut fără urmă. A intra în pământ (de rușine) = a-i fi foarte rușine. 2. Fig. A pătrunde, a se vârî, a ajunge la... A intra în amănunte. ◊ Expr. A-i intra cuiva în voie = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. (Fam.) A(-i) intra cuiva (pe) sub piele = a câștiga bunăvoința cuiva prin fel de fel de mijloace. 3. A participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate. ◊ Expr. A intra într-o belea (sau încurcătură, impas, necaz) = a avea de îndurat un necaz (sau o încurcătură etc.). A intra în horă = a începe să ia parte la o acțiune. A intra în vorbă cu cineva = a) a începe o discuție cu cineva; b) (pop.) a lega relații de prietenie, de dragoste cu o persoană de sex opus. A intra de serviciu = a începe garda la o unitate militară, la un spital etc. A intra în război (sau în luptă, în acțiune etc.) = a începe războiul (sau lupta etc.). ♦ A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc. 4. (Urmat de determinări introduse prin prep. „în” sau „la”) A îmbrățișa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă. 5. A adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizație, într-o asociație etc. II. (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) 1. A pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate. Acul intră în pânză. Lumina intră pe fereastră. 2. Fig. A-și face loc, a se strecura; a ajunge în... ◊ Loc. vb. A intra boala în cineva (sau în oasele cuiva) = a se îmbolnăvi. A intra frica (sau groaza, spaima) în cineva (sau în oasele, în inima cuiva) = a se înfricoșa, a se îngrozi. ◊ Expr. N-a intrat vremea (sau n-au intrat zilele) în sac = mai este timp, n-a trecut vremea. A intra în (sau sub) stăpânirea cuiva = a ajunge în puterea cuiva. A-i intra (cuiva ceva) în sânge = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate. A intra în sufletul cuiva = a) a plictisi pe cineva cu amabilitățile sau cu insistențele; b) a deveni drag cuiva. 3. A avea loc; a încăpea. Cartea intră în servietă. ♦ (Mat.) A se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr. 4. (Despre materiale) A fi necesar, a trebui într-o anumită proporție spre a realiza un anumit produs. La acest palton intră stofă multă. ♦ A face parte integrantă (din ceva). 5. (În expr.) A intra la spălat = (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile prin spălare. A intra la apă = a) (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b) (despre oameni) a ajunge într-o situație neplăcută, grea. 6. (Despre o lege, un pact etc.; în expr.) A intra în vigoare = a căpăta putere, a deveni aplicabil. 7. A începe executarea unei părți dintr-o bucată muzicală. [Var.: (pop.) întrá vb. I] – Lat. intrare.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNTRÁ vb. I. v. intra2.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNTRÁRE s. f. v. intrare.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A INTRÁ íntru intranz. I. 1) (în opoziție cu a ieși) A pătrunde din exterior în interior; a trece dintr-un spațiu sau mediu în altul. ~ în magazin. ~ în livadă. ~ în nori. 2) A se angaja (într-o activitate), îndeplinind anumite cerințe; a începe să facă parte (dintr-o instituție, ansamblu, partid etc.). ~ în societatea de renaștere a culturii naționale. ~ la universitate. 3) A trece într-o altă perioadă de timp. ~ în anul 2001. ~ în al treizecilea an de viață. 4) A putea fi cuprins în anumite limite; a încăpea. În sacoșă intră 10 kg de cartofi. 5) A fi parte componentă; a se include. În sumă intră toate cheltuielile. 6) (despre materiale) A se cere pentru realizarea unui obiect; a fi necesar; a trebui. II. (în îmbinări) 1) (sugerează ideea de inițiere a unei acțiuni) ~ în luptă. ~ în vorbă. ◊ ~ în vigoare a căpăta caracter oficial, începând a se aplica în practică. 2) (sugerează ideea de trecere într-o altă stare) ~ în nevoi. ◊ ~ la spălat a-și micșora dimensiunile la spălat. 3) (sugerează ideea de infiltrare în cineva sau ceva) ~ groaza în cineva. ~ umezeala în pereți. ◊ A (nu)-i ~ în voie cuiva a (nu)-i satisface cuiva dorințele. ~ în sânge a deveni o necesitate. [Sil. in-tra] /<lat. intrare
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INTRÁ vb. 1. a merge, a păși, a pătrunde. (Au ~ în casă.) 2. a veni. (~ te rog în casă!) 3. v. băga. 4. v. încăpea. 5. v. ajunge. 6. v. înfige. 7. v. pătrunde. 8. v. angaja. 9. v. înrola. 10. v. adera. 11. a pătrunde, a trece. (Acest cuvânt a ~ în limba literară.) 12. a se strâmta, a se strânge. (Pânza a ~ la apă.) 13. v. cuprinde. 14. v. consuma.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INTRÁ vb. v. asocia, grupa, însoți, întovărăși, uni.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A intra ≠ a ieși
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
intrá vb., ind. prez. 1 sg. íntru, 2 sg. íntri, 3 sg. și pl. íntră
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
î́ntre tímp loc. adv.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
íntru, a -á v. intr. (lat. ĭntrare, din aceĭașĭ răd. cu în, întru și intre; it. entrare [rar intrare], eng. fr. entrer, pv. sp. pg. entrar). Trec de afară în ăuntru [!]: a intra în casă. Îs admis: a intra în Academie. Încap: obĭectele cîte intră în raniță. Fac parte din compozițiune: medicament în care intră fer [!]. Încep, ajung la saŭ în: am intrat în anu noŭ. Intru în serviciŭ, încep serviciu. Intru în armată, în călugărie, mă fac militar, călugăr. Intru într´o familie, mă căsătoresc cu un membru al eĭ. Intru în subĭect orĭ în materie, încep a vorbi despre. A-țĭ intra ceva în cap, a începe să crezĭ ceva. A intra în voĭa cuĭva, a-ĭ face pe plac. Această stofă intră la spălat, se strînge, se îngustează la spălat. – În nord întru, în Serbia untru.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
intrare 1. Debutul unui pasaj; începutul unei partide (2), al unui instrument (ex.: intrările unui subiect* de fugă*); i. se numește, în canon (4), și semnul prin care se marchează locul (momentul) unde începe fiecare din vocile (2) imitante. 2. Indicarea în execuție a unei piese muzicale în asamblu (1, 2) (simf. coral, uneori cameral), a debutului fiecărei partide printr-un gest al dirijorului [v. Auftakt (2)].
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DIGNUS EST INTRARE (lat.) este demn să intre – „Dignus este intrare in nostro docto corpore” („Este demn să intre în învățatul nostru corp”). Formulă solemnă de acordare a titlului de doctor în universitățile medievale, păstrată până astăzi în unele țări. Are uneori un sens glumeț.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
intráre, intrări s. f. Acțiunea de a intra și rezultatul ei. ◊ Intrarea în biserică a Maicii Domnului = una dintre cele 12 mari sărbători creștine domnești, în amintirea zilei când, la vârsta de trei ani, Fecioara Maria, a fost dusă la templu de părinții ei, Ioachim și Ana, și închinată lui Dumnezeu, așa cum promiseseră înainte de naștere. Originea acestei sărbători, pe care Bis. o prăznuiește la 21 noiembrie, datează încă din sec. 8 d. Hr.; (pop.) vovidenie. – Din intra.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
intrare, intrări s. f. (reed.) modul în care un minor proaspăt internat într-un institut de reeducare încearcă să se impună, mai ales prin forță, în fața colegilor de detenție.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-i intra (cuiva) un morcov / morcovul expr. a avea emoții; a-i fi frică.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-i intra cuiva (ceva) pe-o ureche și a-i ieși pe alta expr. a nu reține ceea ce i se spune, a nu asculta sfaturile primite.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-i intra cuiva pe sub piele expr. a câștiga bunăvoința cuiva prin tot felul de mijloace.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a intra în compresor / în seceră expr. (intl.) a fi interogat, a fi anchetat.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a intra în reparație capitală expr. (glum.) a nu mai consuma alcool (din motive de sănătate).
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a intra în vinerea seacă expr. (intl.) a fi arestat, a fi închis.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a intra la apă expr. 1. a avea probleme / necazuri. 2. a se micșora.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a intra la chintă spartă expr. (intl.) a găsi omul sau obiectul care-i lipsea cuiva.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a intra la cucurigu expr. (intl.) a fi arestat.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a intra la ghilimele expr. (intl.) 1. a fi arestat. 2. a fi interogat.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a intra la spălat / la apă expr. (d. țesături) a-și micșora dimesiunile în urma spălării.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Nu este construcție argotică, ci din limbajul familiar. -
Alexutsu
a intra mesa expr. a intra într-o încurcătură / într-un bucluc.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a intra pe orbită expr. (intl.) a fi în formă, a acționa cu succes.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a intra prin dos / prin spate expr. (d. bărbați) a practica sexul anal.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
n-au intrat zilele în sac expr. nu e nici o grabă!
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink