2 definiții pentru intervenire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
intervenire sf [At: MAIORESCU, D. IV, 160 / Pl: ~ri / E: interveni] (Înv) 1 Situare între două fenomene, evenimente Si: intervenție (1). 2 Participare la ceva Si: intervenție (2). 3 Intrare în acțiune în ajutorul cuiva Si: intervenție (3). 4 (Spc) Intrare în vorbă cu cineva Si: intervenție (4). 5 Amestec al cuiva pentru a mijloci o împăcare, o înțelegere etc. Si: intervenție (5). 6 Insistență pe lângă o persoană influentă spre a obține o favoare pentru sine sau pentru altcineva Si: intermediere (1), intervenție (6). 7 Survenire neașteptată a unui fapt, a unui eveniment etc. Si: intervenție (7).
INTERVENIRE s.f. Acțiunea, faptul de a interveni. [< interveni].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: intervenire
intervenire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
intervenire, intervenirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea, faptul de a interveni. DN
etimologie:
- interveni DN