opțiuni
  • info

12 definiții pentru intersecta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERSECTA, intersectez, vb. I. Refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a se întretăia, a se încrucișa. ◊ Tranz. Dreaptă care intersectează două paralele. – Din fr. intersecter.

INTERSECTA, intersectez, vb. I. Refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a se întretăia, a se încrucișa. ◊ Tranz. Dreaptă care intersectează două paralele. – Din fr. intersecter.

intersecta vtr [At: GEOM. SP. 43 / Pzi: ~tez / E: fr intersecter] (D. drumuri) 1-2 A face o intersecție (1) Si: a (se) încrucișa, a (se) întretăia. 3-4 (Gmt; d. drepte) A avea un punct comun cu o altă dreaptă. 5-6 (Gmt; d. suprafețe, volume) A avea mai multe puncte comune cu o altă suprafață, cu un alt volum. 7-8 (Mat; d. mulțimi) A avea unul sau mai multe elemente comune cu o altă mulțime.

INTERSECTA, intersectez, vb. I. Refl. A se întretăia (cu ceva). Drumurile se intersectează. ◊ Tranz. (Geom.) Planul P. intersectează planul R.

INTERSECTA vb. I. tr., refl. A (se) întretăia. [< fr. intersecter].

INTERSECTA vb. tr., refl. a (se) întretăia. (< fr. intersecter)

A INTERSECTA ~ez tranz. A tăia de-a curmezișul; a întretăia. /Din intersecție

A SE INTERSECTA se ~ează intranz. (despre drumuri, linii, suprafețe etc.) A veni din direcții diferite, întâlnindu-se într-un punct; a se încrucișa; a se întretăia. / Din intersecție

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

intersecta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. intersectez, 3 intersectează; conj. prez. 1 sg. să intersectez, 3 să intersecteze

intersecta (a ~) vb., ind. prez. 3 intersectează

intersecta vb., ind. prez. 1 sg. intersectez, 3 sg. și pl. intersectează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INTERSECTA vb. v. întretăia.

INTERSECTA vb. a se interfera, a se încrucișa, a se întretăia, (rar) a se strătăia, a se tăia. (Linii care se ~.)

Intrare: intersecta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • intersecta
  • intersectare
  • intersectat
  • intersectatu‑
  • intersectând
  • intersectându‑
 singular plural
  • intersectează
  • intersectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • intersectez
 (să)
  • intersectez
  • intersectam
  • intersectai
  • intersectasem
a II-a (tu)
  • intersectezi
 (să)
  • intersectezi
  • intersectai
  • intersectași
  • intersectaseși
a III-a (el, ea)
  • intersectează
 (să)
  • intersecteze
  • intersecta
  • intersectă
  • intersectase
plural I (noi)
  • intersectăm
 (să)
  • intersectăm
  • intersectam
  • intersectarăm
  • intersectaserăm
  • intersectasem
a II-a (voi)
  • intersectați
 (să)
  • intersectați
  • intersectați
  • intersectarăți
  • intersectaserăți
  • intersectaseți
a III-a (ei, ele)
  • intersectează
 (să)
  • intersecteze
  • intersectau
  • intersectară
  • intersectaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

intersecta, intersectezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.