INTERJECȚIÚNE s.f. v. interjecție.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*interjecțiúne f. (lat. inter-jéctio, -ónis. V. proĭecțiune). Gram. Acea parte de cuvînt care servește să arăte [!] mișcările sufletuluĭ și sunetele naturiĭ, ca: ah! vaĭ! st! bravo! tronc! scîrț! cîr!. – Și -écție.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink