INTERFEROMETRÍE, interferometrii, s. f. Ansamblul metodelor de măsurare a unor mărimi fizice, care se bazează pe fenomenul de interferență. – Din fr. interférométrie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INTERFEROMETRÍE s.f. Determinare a unor măsuri fizice care se bazează pe fenomene de interferență. [Gen. -iei. / < fr. interférométrie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INTERFEROMETRÍE s. f. tehnica determinării unor mărimi fizice care se bazează pe fenomene de interferență. (< fr. interférométrie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
interferometríe s. f. (sil. -tri-), art. interferometría, g.-d. art. interferometríei; pl. interferometríi, art. interferometríile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
interferometríe s.f. (fiz.) Totalitatea metodelor de măsurare bazate pe fenomenul de interferență ◊ „Tehnica interferometriei cu mai multe aparate – folosită în radioastronomie, pentru observarea radiogalaxiei, quasarilor și nucleelor de galaxii – a sugerat astronomului francez A.L. cuplarea unor telescoape optice.” Cont. 1 VIII 75 p. 5; v. și Mag. 14 VI 75 p. 7 (din fr. interférométrie; PR 1950; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504; DT; DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink