INTERACȚIONÁ, interacționez, vb. I. Intranz. și refl. A fi în raport de interacțiune; a se condiționa reciproc. [Pr.: -ți-o-] – Din interacțiune.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INTERACȚIONÁ vb. I. refl. A fi în raport de interacțiune; a se condiționa reciproc. [Pron. -ți-o-. / < interacți(une) + -ona].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INTERACȚIONÁ vb. intr., refl. a fi în raport de interacțiune. (< interacți/une/ + -ona)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

interacționá vb., ind. prez. 1 sg. interacționéz, 3 sg. și pl. interacționeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink