INTENȚIONALITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este intenționat, deliberat. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. intentionnalité.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INTENȚIONALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este intenționat, deliberat. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. intentionalité].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INTENȚIONALITÁTE s. f. intenție ◊ (psih.) caracter orientat către viitorul imediat al unor atitudini. (< fr. intentionnalité)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
intenționalitáte s. f., g.-d. art. intenționalității
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
intenționalitáte s.f. Intenție ◊ „Imaginea servește în intenționalitate, în formă [...] și în mișcare sensul mai ales liric al operei.” Cont. 10 III 67 p. 5 (din fr. intentionnalité; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink