opțiuni
  • info

12 definiții pentru intemperanță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTEMPERANȚĂ, (2) intemperanțe, s. f. (Livr.) 1. Necumpătare, netemperanță. 2. Faptă necumpătată. – Din fr. intempérance, lat. intemperantia.

intemperanță sf [At: DN3 / Pl: ~țe / E: fr intempérance] (Liv) Necumpătare.

INTEMPERANȚĂ, intemperanțe, s. f. (Livr.) Necumpătare, netemperanță. – Din fr. intempérance, lat. intemperantia.

INTEMPERANȚĂ s.f. Necumpătare. [Cf. fr. intempérance, lat. intemperantia].

INTEMPERANȚĂ s. f. lipsă de moderație; necumpătare. (< fr. intempérance)

INTEMPERANȚĂ ~e f. Lipsă de temperanță, de moderație; libertate excesivă; netemperanță; necumpătare. /<fr. intempérance, lat. intemperantia

intemperanță f. necumpătare.

*intemperánță f., pl. e (lat. intemperantia). Lipsă de temperanță, necumpătare, exces.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

intemperanță s. f., g.-d. art. intemperanței; (manifestări) pl. intemperanțe

intemperanță s. f., g.-d. art. intemperanței; (manifestări) pl. intemperanțe

intemperanță s. f., g.-d. art. intemperanței; (manifestări) pl. intemperanțe

intemperanță, -țe.

Intrare: intemperanță
intemperanță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intemperanță
  • intemperanța
plural
  • intemperanțe
  • intemperanțele
genitiv-dativ singular
  • intemperanțe
  • intemperanței
plural
  • intemperanțe
  • intemperanțelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

intemperanță, intemperanțesubstantiv feminin

livresc
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.