INTÁLIE s. f. Piatră dură, gravată în adâncime, folosită mai ales la inele ca sigiliu. – Din fr. intaille.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INTÁLIE f. Piatră dură, imprimată, folosită, îndeosebi, ca sigiliu. /<fr. intaille
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INTÁLIE s.f. Piatră dură gravată în adâncime, folosită ca sigiliu. ♦ (Poligr.) Gravură în adâncime. [Scris și intaglio. / cf. fr. intaille, it. intaglio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INTÁLIE s. f. 1. piatră dură gravată în adâncime, ca sigiliu. 2. (poligr.) gravură în adâncime. (< fr. intaille, it. intaglio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

intálie s. f. (sil. -li-e), art. intália (sil.-li-a), g.-d. intálii, art. intáliei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink