ÍNSULĂ, insule, s. f. 1. Întindere de pământ înconjurată din toate părțile de apă, situată fie într-un ocean, mare sau lac, fie în cadrul albiei unei ape curgătoare. ♦ Fig. Grup de obiecte de același fel care se diferențiază de mediul înconjurător. 2. (În sintagma) Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri de plante rupte care plutesc pe un curs de apă, având aspectul unei insule (1); plaur. – Din lat. insula.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÍNSULĂ ~e f. Porțiune de uscat înconjurată de apă din toate părțile. ◊ ~ plutitoare îngrămădire de vegetație acvatică (stuf, rădăcini, buruieni etc.) amestecată cu nămol, care plutește pe apă; plavie. [G.-D. insulei] /<lat. insula
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÍNSULĂ s.f. 1. Suprafață din scoarța Pământului mai mică decât un continent, mărginită din toate părțile de apă. ◊ Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri rupte, care plutește pe un curs de apă; plaur. 2. Spațiu verde în mijlocul unei străzi; refugiu. [< lat. insula].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÍNSULĂ s. f. 1. suprafață de pământ mai mică decât un continent, mărginită din toate părțile de apă. ♦ ~ plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri rupte, care plutește pe un curs de apă; plaur. 2. suprafață (triunghiulară) la ramificații de drumuri la delimitarea benzilor de circulație către diferite direcții. 3. suprastructură a unui portavion. (< lat. insula)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÍNSULĂ s. (GEOGR.) 1. (înv. și pop.) ostrov. 2. insulă plutitoare = plaur, plavie, (reg.) cocioc, năcladă, plav, prundoi.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ínsulă s. f., g.-d. art. ínsulei; pl. ínsule
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*ínsulă f., pl. e. (lat. insula, it. isola. V. izolez). Pămînt înconjurat din toate părțile de apă. Grupă de case înconjurată din toate părțile de strade [!]. V, ostrov, scruntar.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CANGURULUI (KANGAROO) [kæŋgərú:], Insula ~, ins. în S Australiei, la întrarea în G. St. Vicent și Spencer (Marele Golf Australian); 4,35 mii km2; c. 3,3 mii loc. Relief cu aspect deșertic. Parcuri naționale.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CAROLINE, insulele~, v. Micronezia, Statele Federative ale Microneziei.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
QUEEN CHARLOTTE ISLANDS [kuin șa:lət ailəndz] (INSULELE REGINA CHARLOTTE), arhipelag canadian în Oc. Pacific, alcătuit din 150 de insule, extins de-a lungul coastelor vestice canadiene (British Columbia) de care este separat prin str. Hecate (160 km lățime); 9,6 mii km2. Ins. pr.: Graham (6,5 mii km2), Moresby (2,6 mii km2), Louise, Lyell, Kunghit. Orașe pr.: Masset, Skidegate, Rose Harbour, Sandspit. Relief muntos, alcătuit din roci cristaline și vulcanice, cu alt. max. de 1.202 m, acoperit cu păduri. Expl. forestiere și carbonifere. Pescuit. Creșterea animalelor. Arhipelagul a fost vizitat de spaniolul Juan Pérez (1774) și de căpitanul englez James Cook (1778) și explorat în 1787 de navigatorul britanic George Dixon. În acest arhipelag trăiesc mulți indieni haida.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
QUEEN ELIZABETH ISLANDS [kuin ilizəbeth ailəndz] (INSULELE REGINA ELIZABETH), grup de insule în N Arhipelagului Arctic Canadian, extins între str. McClure și canalul Lancaster Sound, incluzând insulele Ellesmere, Sverdrup, Parry și Devon; 414,4 mii km2. Probabil că au fost vizitate vizitate de vikingi în jurul anului 1000. Descoperite și parțial explorate (1615-1616) de navigatorii englezi William Baffin și Robert Bylot și redescoperite de John Ross, în 1818, care a confirmat existența lor. Numite astfel în 1853, în onoarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
insule barieră, (engl.= barrier islands), (pl.), corpuri alungite, paralele cu linia țărmului, discontinui, ce separă șelful continental marin de domeniul lagunar; i.b. apar în ape puțin adânci, în zone de șelf cu înclinare mică. Dimensiunea i.b. depinde de aportul de sedimente și tipul de curenți litorali; ating lungimi de zeci de km și se formează atât la regresiune, cât și la transgresiune.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink