INSTABILITÁTE, instabilități, s. f. Caracterul a ceea ce este instabil; nestatornicie, nestabilitate, inconsecvență, inconstanță. – Din fr. instabilité, lat. instabilitas, -atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INSTABILITÁTE f. 1) Caracter instabil; lipsă de stabilitate; nestabilitate. 2) Atitudine instabilă; nestatornicie. [G.-D. instabilității] /<fr. instabilité, lat. instabilitas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INSTABILITÁTE s.f. Însușire a ceea ce este instabil; nestabilitate; nestatornicie. [Cf. lat. instabilitas, fr. instabilité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INSTABILITÁTE s. f. însușire a ceea ce este instabil. (< fr. instabilité, lat. instabilitas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INSTABILITÁTE s. 1. mobilitate, nestatornicie. (~ unor dune.) 2. nestabilitate, precaritate. (~ în echilibru.) 3. (MET.) nestabilitate, nestatornicie, variabilitate. (~ vremii.) 4. v. fluctuație. 5. v. labilitate. 6. v. inconsecvență.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Instabilitate ≠ stabilitate
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

instabilitáte s. f., g.-d. art. instabilității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*instabilitáte f. (lat. instabilitas, -átis). Lipsă de stabilitate, nestatornicie, nesiguranță: instabilitatea averiĭ, soarteĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink