INSPÉCȚIE, inspecții, s. f. Control, verificare autorizată a unei activități, cercetare a îndeplinirii anumitor dispoziții, hotărâri etc. – Din fr. inspection, lat. inspectio.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INSPÉCȚIE ~i f. 1) Control oficial, amănunțit asupra unui sector de activitate (a unor persoane, organizații, instituții etc.); revizie. 2) Funcție de inspector; inspectorat. [G.-D. inspecției; Sil. in-spec-ți-e] /<fr. inspection, lat. inspectio, ~onis
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INSPÉCȚIE s.f. Control, verificare a felului cum funcționează un serviciu, cum se execută unele dispoziții etc. [Gen. -iei. / cf. fr. inspection, lat. inspectio].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INSPÉCȚIE s. f. 1. control, verificare a felului cum funcționează un serviciu, cum se execută unele dispoziții etc. 2. (med.) examen vizual al unui bolnav, urmărind să culeagă detalii semnificative pentru stabilirea investigațiilor și a diagnosticului. (< fr. inspection, lat. inspectio)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INSPÉCȚIE s. 1. v. control. 2. (MIL.) (înv.) șmotru. (~ a unei unități.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
inspécție s. f. (sil. -ți-e), art. inspécția (sil. -ți-a), g.-d. art. inspécției; pl. inspécții, art. inspécțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*inspecțiúne f. (lat. in-spéctio, -ónis). Acțiunea de a inspecta, reviziune: inspectoru a făcut inspecțiunea școaleĭ. – Și -écție și inspectáre.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink