INSOCIÁBIL, -Ă, insociabili, -e, adj. (Rar) Care nu este sociabil; nesociabil, neprietenos. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. insociable, lat. insociabilis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INSOCIÁBIL, -Ă adj. (Rar) Neprietenos. [Pron. -ci-a-. / < fr. insociable, cf. lat. insociabilis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INSOCIÁBIL, -Ă adj. neprietenos, retras, necomunicativ. (< fr. insociable, lat. insociabilis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INSOCIÁBIL adj. v. ursuz.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Insociabil ≠ sociabil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

insociábil adj. m. sociabil
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*insociábil, -ă adj. (lat. in-sociabilis). Acela căruĭa nu-ĭ place societatea, hursuz [!], mocnit, neprietenos: om, caracter insociabil. Adv. În mod insociabil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink