INSALÚBRU, -Ă, insalubri, -e, adj. Care este dăunător sănătății prin nerespectarea regulilor de igienă; nesănătos. – Din fr. insalubre, lat. insalubris.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INSALÚBRU ~ă (~i, ~e) Care nu este salubru; dăunător sănătății. [Sil. -lu-bru] /<fr. insalubre, lat. insalubris
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INSALÚBRU, -Ă adj. Dăunător sănătății. [< fr. insalubre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INSALÚBRU, -Ă adj. neigienic, dăunător sănătății. (< fr. insalubre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INSALÚBRU adj. nesănătos. (Locuință ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Insalubru ≠ salubru
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

insalúbru adj. m. salubru
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*insalúbru, -ă adj. (lat. in-salúbris). Care nu e salubru, nesănătos, vătămător sănătățiĭ: mlaștinile-s insalubre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink